joi, 20 octombrie 2016

Eu nu te-am uitat (1989)

Data:                30 ianuarie 1989
Oraş:                Bucureşti
Locaţie:            Sala Radio
Eveniment:       O nouă ediţie a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”.


Pe 30 ianuarie 1989, Mihaela Runceanu susţine un recital plin de succes în cadrul unei noi ediţii a concursului TV Steaua fără nume”. În februarie 1976, Mihaela se lansase şi ea la acest celebru concurs. Mihaela este acompaniată de formaţia Cross din Tulcea şi de Eugen Mihăescu, liderul formaţiei Krypton, care i-a compus piesa Clipe ce dor”.
Tot în cadrul acestui concert, Mihaela a interpretat, în primă audiţie, piesa "Eu nu te-am uitat", varianta în limba română a celebrei piese “Still loving you”, a formaţiei germane “Scorpions”. O puteti viziona la minutul 21:00.


Da, Mihaela Runceanu cântă heavy metal. Acea femeie minionă, delicată, feminină şi cu o voce de cristal, cântă o baladă hard rock/heavy metal. Un gen neagreat de regimul comunist. Un gen pe care solistele noastre de atunci nu aveau voie să-l abordeze. Dida Drăgan era singura voce feminină care cânta acest gen de muzică.

Iată câteva informaţii despre piesa originală.


“Still loving you”, a fost compusă şi lansată de celebra formaţie “Scorpions” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Scorpions), în iulie 1984. Piesa face parte de pe albumul “Love at First Sting” (1984). “Scorpions” este cea mai celebră trupă hard rock/heavy metal din Germania.
Într-un interviu, Rudolf Schenker, fondatorul şi liderul formaţiei, a declarat:

“Este vorba despre o poveste de dragoste, când amândoi îşi dau seama că relaţia ar putea să se sfârşească, dar merită să mai încerce o dată.”

Piesa, ca şi "Wind of Chage", a fost un puternic manifest împotriva Zidului Berlinului (http://ro.wikipedia.org/wiki/Zidul_Berlinului). Versurile melodiei fac o referire voalată la Zidul Berlinului şi la disperarea pe care mulţi germani o aveau din cauza faptului că ţara lor era divizată. În timpul Războiului Rece (http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_rece), Germania a fost împărţită în două, prin construirea Zidului Berlinului. Zidul Berlinului a funcţionat în perioada 13 august 1961 - 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier (http://ro.wikipedia.org/wiki/Cortina_de_fier), Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscută parte a graniţei est-germane.

Talentata textieră Roxana Popescu (o bună prietenă a Mihaelei), a creat versurile în limba română ale piesei "Eu nu te-am uitat". În 2007, Roxana Popescu a declarat pentru Jurnalul Naţional:

“Cu toţii ascultam muzică străină. Doar cine nu avea radio şi nu dădea pe Europa Liberă, nu ştia ce se ascultă afară. Era un mare curaj, însă, să interpretezi un astfel de hit capitalist în România comunistă. Iar Mihaela avea curajul de a cânta la televizor o baladă rock. Făcuse rost de Scorpions, prin Radio, şi mi-a dat cântecul să-i fac textul. Pot să vă spun că versul “Şi mă acopăr azi doar cu sufletul meu”, pe care am reuşit să-l creez atunci, se numără printre cele 10 versuri preferate din tot ce am scris până azi.”

Pe 20 mai 1989, Mihaela a interpretat “Eu nu te-am uitat”, în cadrul Concursului de Dans” de la Sala Polivalentă din Bucureşti.  Piesa "Eu nu te-am uitat", este prezentată la minutul 13.




În septembrie 1989, Mihaela, acompaniată de formaţia “Cross”, a filmat şi un clip la această piesă.   



Cu "Eu nu te-am uitat", Mihaela ne-a oferit o altă faţetă a talentului său muzical de excepţie. A demonstrat că, pe lângă jazz, bossanova, blues, rock'n roll, pop, latino sau romanţe, poate cânta şi heavy metal.
Cine ştie ce alte frumoase surprize ne-ar fi pregătit Mihaela?

Al dvs,
Mircea82

P.S. Articol publicat iniţial pe 16 septembrie 2011 şi revizuit pe 20 octombrie 2016.

2 comentarii:

  1. Esti o adevarata enciclopedie, draga Mircea! Nu degeaba iti spun eu "Wikipedia" :-D Esti foarte bine documentat si cred ca ar fi interesant sa cuprinzi povesti de acest gen intr-o carte dedicata Mihaelei. Minunat! Mihaela cred ca e mandra de tine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi mult Ana. Voi mai scrie astfel de povesti. Din pacate, pentru o carte trebuie si bani. Oricum cartea dlui Peneş este foarte buna. Imi pare bine ca a reeditat-o

    RăspundețiȘtergere