Biografie



Mulţumiri


Am început să lucrez la această biografie artistică în 2005 având ca bază cartea domnului Nicolae Peneş - "Mihaela Runceanu - Un cântec ucis''. Îi mulţumesc domnului Nicolae Peneş, pentru apariţia acestei cărţi. 
Începând cu toamna lui 2005, am petrecut ore şi zile în Biblioteca Judeţeană "I.N. Roman" din Constanţa, cautând materiale despre Mihaela Runceanu în publicaţii precum revistele "Litoral" sau "Săptămâna". În prezent continui să merg la bibliotecă, să mai caut în publicaţiile vechi şi încă mai găsesc materiale noi pe care le adaug la biografie. 
Pe 6 februarie 2007, am contribuit cu această biografie artistică pe Wikipedia românească. Apoi, în toamna anului 2007, am contribuit cu această biografie artistică şi la siteul http://www.spiritus.ro/mihaela_runceanu.htm - primul site care a dedicat una dintre paginile sale, Mihaelei Runceanu. 
În toamna lui 2007, am cunoscut-o pe Nicoleta Opaiţ, o mare iubitoare a muzicii Mihaelei Runceanu, care mi-a furnizat foarte multe materiale. 
În vara lui 2009, domnii Mihai Bogatu şi Aurel Toma, oamenii de bază ai Fan Clubului "Mihaela Runceanu", mi-au oferit şi ei o serie de noi materiale. 
În toamna anului 2009, i-am cunoscut, în sfârşit, pe părinţii Mihaelei, Nicolae şi Lenuţa Runceanu, care mi-au oferit o serie de documente inedite. 
De asemenea Dănuţ Popovici, alt admirator al Mihaelei Runceanu, mi-a pus la dispoziţie o colecţie întreagă cu materiale de presă. 
Bogdan Ioniţă, cel care a trecut pe sistem DVD toată arhiva video a Mihaelei, mi-a dat şi el o serie de materiale despre ea. 
Marian Stere, de la Radio România Internaţional, m-a ajutat enorm cu nişte materiale din colecţia sa. 
Domnul Nicolae Moranciu mi-a furnizat date importante despre turneul Mihaelei in URSS. Tuturor celor de mai sus şi nu numai, le multumesc pentru sprijinul acordat în realizarea biografiei artistice a uneia dintre cele mai populare interprete de muzică pop şi profesoare de canto din anii'80.



Biografie artistică

1955 
  • În dimineaţa zilei de 4 mai, la ora 05:45, Mihaela Valentina Runceanu se naşte la Buzău.
  • După două luni şi jumătate, părinţii Nicolae şi Lenuţa Runceanu se întorc cu Mihaela Runceanu în raionul Cislău, comuna Pătârlagele, unde aceştia îşi aveau locul de muncă din anul 1953.
1958
  • Părinţii se mută cu serviciul la Orbeni (la cca. 30 de km de Bacău). Aici Mihaela Runceanu va descoperi pasiunea pentru vioară. Tot aici, când nici nu intrase în clasa I, intră într-o brigadă artistică cu ajutorul tatălui său, care se ocupa de o asemenea formaţie culturală.
1962-64 
  • Urmează clasa I şi jumătate din clasa a-II-a la Orbeni (Bacău), unde părinţii se mutaseră cu serviciul. 
1964-70
  • În primăvara anului 1964, părinţii Mihaelei Runceanu se mută cu serviciul în Buzău. Se stabilesc la bunica maternă, în fostul sat Simileasca, devenit, în timp, cartier al oraşului Buzău. În 1968, familia Runceanu se mută intr-un apartament pe Bd. N. Bălcescu din centrul Buzăului. 
  • Continuă cursurile la Şcoala Elementară de pe lângă Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Buzău. Profesor de vioară: Eufrosina Tomescu, soţia directorului şcolii, Constantin Tomescu. 
  • Mihaela Runceanu îşi va petrece majoritatea vacanţelor de vară la bunicii paterni în satul Runcu din comuna Pârscov, judeţul Buzău (în zona Subcarpaţilor de Curbură, în Valea Buzăului, pe malul stâng al râului Buzău).
1970-74 
  • Urmează Liceul de Muzică şi Arte plastice din Buzău, pe care îl absolvă, ca şef de promoţie. 
  • În perioada liceului, cântă în orchestra simfonică a oraşului, care se afla pe lângă Casa Orăşenescă de Cultură. Nicolae Peneş a scris că orchestra era alcătuită din cele mai diverse categorii de oameni, iubitori ai muzicii culte (profesori, avocaţi, ingineri, medici etc.) Cei mai mulţi erau elevi şi profesori de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Buzău, al cărui director, profesorul Constantin Tomescu, a fost o perioadă şi animatorul formaţiei. Ulterior, bagheta de dirijor a fost preluată de unul dintre tinerii profesori ai liceului, Tiberiu Tănase. Acesta era profesorul de teorie şi solfegiu al Mihaelei Runceanu care a cântat în orchestra respectivă, la vioara a doua, apoi la vioara întâi. Cu orchestra simfonică a oraşului, Mihaela Runceanu efectuează numeroase turnee.
1972
  • Obţine Premiul I la concursul "Tinereţea Buzoiană" (începând cu anul 1973 concursul se va reprofila exclusiv pe muzică populară) cu piesa "Anilor" de Petre Magdin, lansată de Dida Drăgan. Acesta este primul premiu câştigat de Mihaela Runceanu ca solistă de muzică uşoară. Este acompaniată de colegii din Orchestra Simfonică a oraşului. Cu această ocazie îi apar primele cronici şi fotografii în ziarul local.
1973
  • Mihaela Runceanu, alături de Orchestra Simfonică din Buzău, efectuează un turneu de câteva săptămâni în fosta republică Cehoslovacă (Praga, Karlovy Vary, Bojnice, etc.) şi în Ungaria (Budapesta).
1974
  • Este admisă la Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti, Facultatea de Compoziţie şi Muzicologie, secţia Pedagogie, clasa profesor Victor Giuleanu, cu media 9,95. Este a 17-a pe listă, ultima medie de intrare fiind 8,50. Este colegă de grupă şi de cameră de cămin cu Angela Ciochină (o viitoare talentată solistă de muzică uşoară). 
  • Urmează, în paralel, cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, Clasa de Canto - Muzică Uşoară condusă de profesoara Nina Bercaru (care o va însoţi pe Mihaela Runceanu în majoritatea concursurilor la care va participa în perioada 1975-76). Doamna Nina Bercaru va afirma: “Pe toată perioada celor trei ani de cursuri a fost extrem de sârguincioasă, de receptivă şi aceasta la un student de conservator care pe deasupra ştia să cânte la un instrument (vioară) şi care citea note la prima vedere, fără dificultate. Această ciudăţenie, să zic aşa, se datora şi faptului că la consevator studiile se făceau doar pentru muzică clasică, muzica uşoară nu era băgată în seamă, fiind considerată gen minor. Şcoala Populară de Artă avea în schimb trei catedre de canto ai căror profesori erau Florica Orăscu, Gloria  Bordea şi... Nina Bercaru”. Corepetitor la aceeaşi clasă, compozitorul George Grigoriu.
1975
  • Varianta instrumentală a melodiei "Speranţe vis, speranţe flori" (George Grigoriu), figurează pe coloana sonoră a filmului "Actorul şi sălbaticii" (regia: Manole Marcus). Filmul are premiera pe 20 ianuarie 1975.
  • Obţine premiul I la Festivalul “Constelaţii Vâlcene”, Râmnicu Vâlcea. 
  • Pe 15 aprilie, la Mangalia, participă la un concert, din cadrul celei de-a V-a ediţii a concursului "Steaua litoralului". Mihaela Runceanu şi Mihaela Oancea fac parte din cei 31 de solişti de muzică uşoară selecţionaţi pentru faza finală a celei de-a V-a ediţii a Concursului Interjudeţean de Interpretare a Muzicii Populare şi Muzicii Uşoare Româneşti "Steaua litoralului". Concurenţii de la secţiunea Muzică Uşoară, au fost acompaniaţi de către orchestra Teatrului "Fantasio", dirijată de Aurel Manolache. Prezentator: Ion Mustaţă. Preşetintele juriului: compozitorul Temistocle Popa.
  • În perioada 08-11 mai 1975, la Sala Sporturilor din Constanţa, are loc cea de-a doua fază finală a celei de-a V-a ediţii a concursului "Steaua litoralului". Pe 11 mai, Mihaela Runceanu obţine Trofeul “Steaua litoralului” - Secţiunea Muzică Uşoară.  
  • În perioada 02 - 05 august, la cea de-a VIII-a ediţie a “Festivalului tinereţii”, care s-a desfăşurat în staţiunea Amara, Ialomiţa, Mihaela Runceanu este distinsă cu “Menţiune”. Preşedintele juriului: Vasile Donose.  (Trofeul Amara a fost câştigat de Angela Ciochina, Premiul I de Mihaela Oancea iar Premiul II de Mirela Voiculescu).  
  • Începând cu acest an, articole cu şi despre Mihaela Runceanu apar în diverse publicaţii de presă româneşti.
1976
  • În februarie, debuteză la Radio cu piesa "Nesfârşitul dragostei", scrisă de compozitorul George Grigoriu. Va imprima, până în 1989, la Radio (singurul post de Radio de atunci) şi Electrecord (singura casă de discuri de atunci), peste 100 de piese. În prima parte a carierei, mai precis în perioada 1976-1983, Mihaela Runceanu are un repertoriu format din piese din repertoriul internaţional, precum şi piese de inspiraţie jazz, blues sau bossanova. Primii compozitori cu care a colaborat au fost: Dan Beizadea, Camelia Dăscălescu, Marcel Dragomir, Aurel Giroveanu, George Grigoriu, Mişu Iancu, Ştefan Kardoş, Jolt Kerestely, Alexandru Mandy, Cezar Marinovici, H. Mălineanu, Dan Mândrilă, Liviu Mitrică, Doina Moga, Dan Mizrahy, Constantin Pavliuc, Laurenţiu Profeta, Constantin Serpeanu, Ramon Tavernier, Ionel Tudor, Vasile Veselovski. 
  • Pe 26 februarie, trece cu 10 pe linie prima etapă a celebrului concurs TV “Steaua fără nume”. Mihaela Runceanu (Buzău) concurează alături de Mariana Ionescu (Târgovşite) şi Dobrică Baciu (Brăila). Emisiunea este prezentată de prof. dr. Mihai Florea. Juriul a este alcătuit din: Octav Enigărescu - Preşedinte (directorul Operei Române din Bucureşti), Nina Bercaru (profesor), Grigore Constantinescu (muzicolog), Edmond Deda, Aurel Giroveanu (compozitori), Gheorghe Ilionoiu (profesor), Radu Şerban, Vasile Vasilache, Paul Urmuzescu (compozitori). În cadrul concursului, Mihaela Runceanu interpretează, acompaniată de Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii Române, dirijată de Sile Dinicu, “Poate n-a fost un vis” (Camelia Dăscălescu) şi “Cum să uit” (Mişu Iancu), piesă pe care a înregistrat-o câţiva ani mai târziu. Acompaniată la pian, interpretează “De-a colindat” (Vasile Veselovski) şi “Tu m-ai fermecat” (Sile Dinicu). De asemenea, recită (una dintre probele obligatorii ale concursului) poezia “Imn” de Tudor George. Creatorii acestei celebre emisiuni TV erau Sorin Grigorescu (realizator) şi Simona Patraulea (redactor), care o vor susţine pe Mihaela Runceanu în prima parte a carierei. Pentru cei care nu ştiu, în perioada 1968-1989 (mai exact între 24 decembrie 1968 şi 23 octombrie 1989), concursul TV “Steaua fără nume” a fost cel mai important concurs TV pentru tinere talente, asemănător cu “Vocea României” sau “X-Factor” de azi, dar mult mai complex şi cu un juriu mai larg, mai variat şi de specialitate (cu adevărat de specialitate). “Steaua fără Nume” avea trei etape. Artişti precum (în ordine alfabetică) Corina Chiriac, Angela Ciochină, Cornel Constantiniu, Loredana Groza, Eva Kiss, Jeanina Matei, Mihaela Oancea, Gina Pătraşcu, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Doina Spătaru s-au lansat în cadrul acestui concurs. La primele ediţii, cele trei etape se parcurgeau în doar 2-3 luni. După 1975, datorită unui număr mare de concurenţi înscrişi, cele trei etape ale “Stelei fără nume” se parcurgeau în câţiva ani (între 3 şi 4 ani). Din această cauza, o bună parte din concurenţi, inclusiv Mihaela Runceanu, nu au mai rămas să parcurgă toate etapele. 
  • Pe 8 aprilie, aşa cum ne este relatat în cartea "Mihaela Runceanu - Un cântec ucis", scrisă de Nicolae Peneş, Mihaela Runceanu participă la un spectacol organizat la Sala Radio, alături de unii dintre cei mai în vogă cântăreţi ai momentului. Preşedintele juriului – Daniela Caraman Fotea (pe atunci şefa secţiei de Muzică Uşoară a Radioteleviziunii). Mihaela Runceanu va afirma: "acesta a fost adevăratul meu debut ca solist profesionist de muzică uşoară". 
  • Obţine Premiul I la Festivalul Interjudeţean de Muzică Uşoară Românească “Lotca de Aur”, Brăila. 
  • Obţine Premiul II la “Festivalul Artei Studenţeşti” din Galaţi (Premiul I fiind adjudecat de Angela Ciochină).    
  • Obţine Premiul II la concursul “Bucureşti’76” (Premiul I fiind adjudecat de Liliana Muşa).   
  • La Festivalul “Constelaţii Vâlcene”din Râmnicu Vâlcea, Mihaela Runceanu, în calitate de câştigătoare a ediţiei precedente, susţine un microrecital. Tot la Râmnicu Vâlcea are loc prima filmare TV a Mihaelei Runceanu (după apariţia TV de la concursul "Steaua fără nume"). Aceasta filmează un clip la piesa "Te ştiu demult" (Muzica: George Grigoriu). 
  • În luna iunie a acestui an, Mihaela Runceanu efectuează primul ei turneu artistic prin ţară, alături de marele artist Amza Pellea. Amza Pellea a fost cel care a remarcat-o pe Mihaela într-un spectacol desfăşurat în Moldova şi i-a propus să participe în turneul său.   
  • În perioada 26 - 31 iulie, participă pentru prima oară la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’76”. În perioada 1963-2000, acest festival a fost cel mai mare eveniment al muzicii uşoare/pop româneşti. În cadrul festivalului, care pe atunci nu avea decât secţiune de Creaţie, interpretează piesele “De-ar fi fost să fiu” (Muzica: George Grigoriu; Text: Andreea Andrei), care este distinsă cu Premiul I şi “Iubesc” (Muzica: Gelu Solomonescu ; Text: Mircea Block). În prima zi a concursului, Mihaela Runceanu, alături de alţi tineri debutanţi, susţine un micro-recital pe scena festivalului. Deşi piesele au fost apreciate, artista nu le-a înregistrat, acestea fiind încredinţate ulterior altor artişti. 
  • În perioada 05 - 08 august, la cea de-a IX-a ediţie a “Festivalului tinereţii”, care s-a desfăşurat în staţiunea Amara, Ialomiţa, Mihaela Runceanu obţine “Trofeul Amara”. Pe locurile următoare s-au clasat Mirela Voiculescu (Premiul I) şi Gina Pătraşcu (Premiul II). Preşedintele juriului: Vasile Donose.  
  • Figureză pe L.P.-ul omagial "Odată cu cântecul”, lansat cu prilejul împlinirii a două decenii de carieră a compozitorului George Grigoriu, cu piesele “Speranţe vis, speranţe flori” şi “Nu mai ştiu ce să cred”. Aceasta este prima apariţie discografică a Mihaelei Runceanu. În perioada 1976 -1989, este prezentă pe un număr de 24 de compilaţii (discuri colective) apărute la Electrecord.
 1977 
  • Figurează pe L.P.-ul “Şlagărele, şlagăre”. 
  • Figurează cu două piese pe L.P.-ul "Melodii de Laurenţiu Profeta". 
  • În mai 1977, participă la un spectacol desfăşurat la Sala Mică a Teatrului Naţional din Bucureşti, organizat cu prilejul centenarului Războiului de Independenţă. În cadrul spectacolului, interpretează piesa "Micul Dorobanţ" (Elly Roman).
  • Absolvă cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, Clasa de Canto - Muzică Uşoară, condusă de profesoara Nina Bercaru.
  • În perioada 28 noiembrie - 03 decembrie 1977, participă în cadrul secţiunii "Creaţie" a celei de-a X-a ediţii a Festivalului Naţional de Romanţe "Crizantema de Aur" (Târgovişte), cu piesele "La mulţi ani, oraş al prieteniei" (Nelu Mărgineanu) şi "Părinţii mei" (Nelu Mărgineanu), cea din urmă fiind distinsă cu Premiul III. Artista nu a înregistrat aceste piese, considerând că romanţa nu I se potriveşte..
1978 
  • Absolvă Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu”, Facultatea de Compoziţie şi Muzicologie, secţia Pedagogie, cu lucrarea "Muzica uşoară românească şi rolul său în societatea contemporană". Lucrarea a fost coordonată de profesorul Alexandru Leahu, cunoscut muzicolog. 
  • Obţine premiul I la Concursul soliştilor profesionişti, secţia muzică uşoară.
  • Obţine premiul I  la Festivalul Naţional “Cântarea României”.
1978-79
  • În toamna anului 1978, devine profesoară de vioară la Şcoala Generală de Muzică din Brăila. 
  • Cântă cu formaţiile “Solaris” şi “Mefisto” din localitate. Cu grupul “Mefisto” dă spectacole în Brăila, Galaţi, Focşani, Tecuci şi alte localităţi. Tot cu “Mefisto” a făcut şi filmări pentru populara emisiune TV “Antena vă aparţine”. 
1979
  • Figurează pe L.P.-ul "De la o melodie la alta (volumul 7)".
1979-80
  • În toamna anului 1979, Mihaela Runceanu devine Profesoară de vioară la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Buzău, pe care îl absolvise cu numai şase ani în urmă. 
  • Cântă din nou, alături de colegii ei, în orchestra de cameră a oraşului.   
  • Face parte din formaţia “Nona”, condusă de profesorul Xenti Stănescu. Formaţia: Xenti Stănescu (clape), Aurelia Stănescu (clape), Laurenţiu Cazan (chitară), Mişu Anghel (bass-electronistul formaţiei), Nucu Oancea (baterie). Solişti vocali ai grupului: Mihaela Runceanu şi George Nicolescu. Cu formaţia “Nona” cântă şi piese din repertoriul internaţional îndeosebi din ABBA, Mattia Bazar, Ib Rabsen, Olivia Newton-John, Bee Gees etc. Astfel, Mihaela Runceanu îşi îmbogăţeşte serios repertoriul cu piese străine.
  • În 1979 formaţia “Nona” îşi dă atestatul, cu categoria “A I”, la Bucureşti. Preşedintele comisiei a fost regretatul compozitor Gelu Solomonescu. 
1980
  • Figurează pe L.P.-ul "Melodii de Mişu Iancu". 
  • În toamna anului 1980, Nina Bercaru, profesoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, se pensionează. Doamna Bercaru va trebui să aleagă între Mihaela Runceanu şi Angela Ciochină, două dintre cele mai talentate eleve ale sale, pentru postul de profesor de Canto – Muzică Uşoară, post ce rămânea vacant prin plecarea ei. Preferinţele profesoarei se vor îndrepta spre Mihaela Runceanu.
1980-89
  • În toamna anului 1980, Mihaela Runceanu devine profesoară de Canto – Muzică Uşoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. În acea perioadă, la catedra de canto a Şcolii Populare de Artă, existau 3 secţii: "Canto clasic", "Canto muzică uşoară" şi "Canto popular". În anii'80, Şcoala Populară de Artă a avut 4 clase de "Canto – Muzică uşoară". Acestea aparţineau profesoarelor Gloria Bordea, Zina Nichita, Mihaela Runceanu, Mirela Vlad. Compozitorul Ionel Tudor a fost corepetitor la clasa Mihaelei Runceanu. Mihaela Runceanu se ocupa de vocalize şi de exerciţii de respiraţie, de pregătirea vocală, iar Ionel Tudor – de repertoriu. Câţiva dintre elevii pregătiţi de Mihaela Runceanu au devenit vedete ale muzicii pop româneşti, cum ar fi (în ordine alfabetică): Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Mădălina Manole, Miki (trupa K-Pital), (Nicoleta) Nicola, Carmen Trandafir.  Printre cei care i-au mai fost elevi se numără (în ordine alfabetică): Ovidiu Baciu, Mihai Balaban (stabilit în Texas), Otilia Bărbulescu, Maria Botta, Constantin Bruj, Marinela Chelaru (membră a grupului umoristic “Vouă”), Eugenia Dan, Dana Dorian (actualmente critic muzical), Mircea Dumitrescu, Coco Dumitriu (solist la Teatrul de Operetă), Doina Ghiţescu, Radu Ion, Cătălin Magdalinis, Paula Mitrache, Daniela Nicol, Geanina Olaru, Alexandru Oroş, Denis Roman, Doru Stelian, Angela Stoica, Aurel Toma şi mulţi alţii. 
  • În această perioadă, cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante şi baruri din Bucureşti, cum ar fi: “Intercontinental”, “Bucureşti”, “Continental”, “Salonul spaniol”, “Dorobanţi”, “Melody” precum şi la “Internaţional” Sinaia şi Timişoara. De asemenea, în fiecare vară, în timpul vacanţelor, cântă pe litoral numai la baruri sau restaurante de mâna întâi cum ar fi Barul "Paradis” din Jupiter, Barul "Calypso" din Venus sau Barul “Internaţional” din Neptun. "Intercontinental" a fost primul bar-resturant din Bucureşti unde Mihaela Runceanu a cântat.
  • Tot în această perioadă, participă la un număr mare de spectacole organizate în Bucureşti sau în provincie.
  • Efectuează o serie de turnee peste hotare în ţări precum: URSS (turneu de o lună de zile alături de Dida Drăgan), Cuba (1- 30 iulie 1985), R.D.Germană (1986), Bulgaria, Cehoslovacia.   
  • Este solicitată tot mai des pentru înregistrări la Radio, Televiziune şi Electrecord.  
  • La Radioteleviziunea Română (până în 1994, Radio România şi Televiziunea Română au fost fuzionate), Mihaela Runceanu colaboreză cu realizatorii Doina Anastasiu, Titus Andrei, Aurora Andronache, Andrei Brădeanu, Ioana Bogdan, Alexandra Cepraga (regizor muzical), Doru Dumitrescu, Eugen Dumitru, Sergiu Ionescu, Liliana Moldovan, Nichi Modreanu, Cristian Muller (operator), Titus Munteanu, Andrei Partoş, Simona Patraulea, Nicoleta Păun, Viorel Sergovici (operator), Mariana Şoitu, Radu Toader (operator), Tudor Vornicu, Ana Maria Zaharescu, ş.a.
  • Mihaela Runceanu devine unul dintre cei mai solicitaţi interpreţi de compozitori. Interpretează atât piese aparţinând unor compozitori arhicunoscuţi precum Dan Ardelean, Dan Beizadea, Ion Cristinoiu, Camelia Dăscălescu, Marcel Dragomir, Cornel Fugaru, Aurel Giroveanu, George Grigoriu, Mişu Iancu, Jolt Kerestely, Horia Moculescu, Laurenţiu Profeta, Constantin Teoharie, Anton Şuteu cât şi pe cele ale unor compozitori tineri (la acea vreme) cum ar fi Zoltan Boroş, Ionel Bratu–Voicescu, Dan Dimitriu, Viorel Gavrilă, Dinu Giurgiu, Gheorghe E. Marian, Eugen Mihăescu, Dan Pavelescu, Constantin Pavliuc, Virgil Popescu, Alexandru Simu, Alexandru Willmany şi mulţi alţii.    
  • Tot în această perioadă, dar în special între 1985-1989, apar o serie de articole şi interviuri cu şi despre Mihaela Runceanu, în reviste, ziare sau almanahuri româneşti precum "Cărăbuş", "Contemporanul", "Dobrogea nouă", "Femeia", "Flacăra", "Informaţia Bucureştiului", "Litoral", "Săptămâna Culturală a Capitalei", "Scânteia Tineretului", "Tribuna", etc.
1981
  • Obţine Premiul I la Festivalul Naţional “Cântarea României”. 
1982
  • După doi ani de stat în gazdă, îşi cumpără o garsonieră situată pe Şoseaua Mihai Bravu din Bucureşti. 
  • În vara acestui an, cântă la barul "Calypso"din staţiunea Venus. La celebrul bar “Paradis” din Jupiter, unde Andrei Partoş era DJ, Mihaela aude pentru prima dată melodia “Paradise” de pe coloana sonoră a filmului cu acelaşi titlu, a cărui premieră a avut loc pe 7 mai 1982. Mihaela Runceanu se hotărăşte să preia această melodie. Texul românesc al melodiei este semnat de Roxana Popescu care va deveni o bună prietenă. Odată cu “E-adevărat iubirea mea”, pe care a înregistrat-o la sfârşitul anului 1983, Mihaela Runceanu îşi schimbă radical stilul, punând accent pe cântece de muzică pop/uşoară. 
  • Pe 29 august, filmează pentru prima oară la rubrica “Autograf muzical” (însemnând un spaţiu de emisie de 2 - 4 piese), realizată în cadrul programului de sâmbătă al Televiziunii Române.
1983
  • Apar piesele "Luna" (Vasile Veselovski) şi "Chemarea ei" (Marcel Dragomir).
  • În vara acestui an, cântă la barul “Calypso” din Venus. 
  • Marina Florea, elevă a Mihaelei Ruceanu, obţine Marele Premiu la secţiunea “Interpretare” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară "Mamaia’83” (26 - 30 august). De asemenea. Eugenia Dan, o altă elevă a Mihaelei Runceanu, este distinsă cu Menţiune.
  • În luna septembrie, apare la Electrecord, discul single “Mihaela Runceanu” – primul disc solo al artistei, care cuprinde piesele “Luna” (Vasile Veselovski) şi “Ce frumos am visat” (Dan Beizadea).  
  • Varianta instrumentală a melodiei "Speranţe vis, speranţe flori" (George Grigoriu), figurează pe coloana sonoră a filmului "Dragostea şi revoluţia" (regia: Gheorghe Vitanidis). Filmul are premiera pe 26 decembrie 1983.
1984
  • În cadrul programului TV "Revelion’84" (primul Revelion complet color al TVR), Mihaela Runceanu cântă în duet cu elevul său, Mircea Dumitrescu, piesa "Cu noi", preluată din repertoriul internaţional. Cu acest prilej, Mihaela Runceanu lansează cariera lui Mircea Dumitrescu.   
  • La Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară Românească “Melodii’83” (06 - 11 martie 1984), participă, în afara concursului, la secţiunea "Lucrări în primă audiţie”, cu piesa "Cât de frumos!" (Dan Ardelean).
  • Piesa "E-adevărat, iubirea mea" devine primul mare şlagăr al Mihaelei Runceanu. Cu această piesă, devine, după 9 ani de muncă titanică, o vedetă a muzicii uşoare româneşti. În acest an piese precum "E-adevarat iubirea mea", "Hai la drum!" sau "Nu ştiu cum m-am indrăgostit" devin şlagăre, fiind difuzate la Radio şi Televiziune. 
  • În perioada 19 - 23 mai 1984, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a Concursului "Bucureşti'84", Mihaela Runceanu, alături de grupul "Ada", participă la Secţiunea "Creaţie", cu piesa "Ca o apă limpede" (Constantin Teoharie)
  • În perioada 15 august - 04 octombrie, efectuează un turneu în fosta URSS, în cadrul "Zilelor Culturii Române". Turneul a fost organizat de ARIA şi a cuprins concerte în Rusia şi Republicile Azerbaijan, Daghestan şi Republica Autonomă Sovietică Socialistă Ceceno-Ingușă. Soliştii turneului au fost Ricky Dandel, Dida Drăgan, Nicolae Moranciu (care a fost şi prezentatorul turneului), Mihaela Runceanu, acompaniaţi de formaţia ETHOS. Turneul a inclus şi 10 zile de concerte la Moscova. Pe 23 august, ziua naţională a României, la sala CAER din Moscova, a avut loc un concert de gală pentru diplomaţi.
  • La Festivalul Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’84” (29 august - 02 septembrie) se fac remarcaţi Silvia Dumitrescu şi Mircea Dumitrescu, elevi ai Mihaelei Runceanu.
  • În toamna acestui an, Mihaela Runceanu participă pentru prima oară la popularul concurs TV "Şlagăre în devenire", desfăşurat la Sala Radio din Bucureşti. În cadrul celei de-a 16-a ediţii a acestui concurs, Mihaela Runceanu a prezentat piesa "Toamnă, ce să-ţi spun, toamnă..." pe muzica tinerei compozitoare Daniela Claudia Nacu 
1985
  • Participă în cadrul programului de Revelion al TVR cu un clip al piesei “E-adevărat, iubirea mea”.
  • Apar piesele: “Să crezi în dragostea mea”, “Viaţa începe cu tine”, “Voi, oameni”. 
  • La Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară Românească “Melodii’84” (14 - 17 februarie 1985), participă la secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”, cu piesa “Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu). Participă şi la secţiunea "Din melodiile anului 1984" cu piesa "Nu ştiu cum m-am îndrăgostit" (Viorel Gavrilă). Piesa “Să crezi în dragostea mea” obţine Premiul I la secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie”. Din acest moment, Mihaela Runceanu devine una dintre cele mai de succes soliste ale muzicii uşoare româneşti fiind solicitată tot mai des de compozitori cunoscuţi. Celebrul compozitor Ion Cristinoiu, care i-a încredinţat “Să crezi în dragostea mea” la recomandarea Roxanei Popescu, a afirmat că, pentru Mihaela Runceanu, Festivalul “Melodii'84" a fost momentul recunoaşterii, momentul "botezului" la categoria "grea" a muzicii uşoare".
  • Începând cu acest an, efectuează foarte multe turnee prin ţară, care au contribuit la popularitatea ei. Pe la începutul anilor'80, toate instituţiile de cultură din ţară erau obligate prin lege să se autofinanţeze. Pentru a avea un profit cât mai mare, sălile de concerte, teatrele sau casele de Cultură din oraşe, precum şi căminele culturale din sate şi comune, chemau artişti cunoscuţi pentru a susţine programe artistice (spectacole şi concerte). Astfel, în perioada 1985-1989, Mihaela Runceanu a fost unul dintre cei mai solicitaţi artişti pentru astfel de turnee şi spectacole.
  • Figurează pe L.P.-urile "Melodii'84 (vol.2)", "O seară la discotecă (vol.2)", "Estival Top". 
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 755 din 31 mai 1985) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 1 cu piesa “Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu).  Piesa va ramâne pe locul 1 vreme de două săptămâni.  
  • În cadrul celei de-a 19-a ediţii a popularului concurs TV "Şlagăre în devenire", ce are loc la Sala Radio din Bucureşti, participă cu piesa "Valsul iubirii a început" (Dumitru Lupu/Viorela Filip), interpretată în duet cu Vasile Filipescu. Concursul este difuzat la TVR pe 15 iunie 1985. Mihalea Runceanu nu a înregistrat această piesă.
  • În perioda 01 - 30 iulie 1985, efectueză un turneu în Cuba (cu escale la Berlin de Est, Gander şi Madrid) unde participă la Festivalul şi concursul “Gala’85”. Participă cu piesele “El amor me acaba”, piesă din repertoriul cubanez, şi cu şlagărele proprii “Să crezi în dragostea mea” şi “Hai la drum”. După festival, Mihaela Runceanu şi ceilalţi concurenţi efectuează un lung turneu de succes, prin oraşele importante ale Cubei.
  • Silvia Dumitrescu, elevă a Mihaelei Runceanu, obţine Premiul I la secţiunea Interpretare” la Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia’85” (28 august - 1 septembrie). La aceeaşi ediţie a Festivalului, Grupul Forte” (din care face parte şi Nicola o altă elevă a Mihaelei Runceanu), iniţiat şi sprijinit de Mihaela Runceanu, obţine Premiul Teatrului Fantasio”. Denis Roman, altă elevă, obţine Premiul Criticii Muzicale
1986
  • În programul de Revelion, participă, alături de alte mari vedete ale muzicii uşoare româneşti, la înregistrarea piesei “Cântaţi cu noi” (Anton Şuteu). Tot de Revelion, Mihaela Runceanu participă şi în muzicalul “Trenul cu note muzicale”. De asemenea, participă şi cu un clip al piesei “Voi, oameni”.
  • Apar piesele: “Cu fiecare stea”, “De-ar fi să vii”, “Nu, nu mai vreau să ştiu”, “Nu ştiu nici eu”, “Zborul vântului”.   
  • La Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară Românească “Melodii’85” (13 - 16 februarie 1986), participă la secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie” cu piesele “De-ar fi să vii” (Alexandru Willmany), “Tu nu vei ştii niciodată/Inimă de foc” (Ionel Tudor), “Nu, nu mai vreau să ştiu” (Dan Dimitriu). “De-ar fi să vii”, obţine Premiul I la secţiunea “Muzică de dans în primă audiţie” iar "Să crezi îndragostea mea" (Ion Cristinoiu) obţine Premiul Juriului la secţiunea "Din melodiile anului 1985".  
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 798 din 28 martie 1986) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu alături de alte mari vedete ale muzicii uşoare româneşti, obţin locul 1 cu piesa “Cântaţi cu noi” (Anton Şuteu). Piesa va ramâne pe locul 1 timp de două săptămâni.  
  • În vara acestui an, cântă la barul “Internaţional” din Neptun.  
  • Tot în vara acestui an, participă la Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară "Omul şi marea", desfăşurat la Rostock, în fosta R.D.Germană. 
  • La cea de-a XIX-a ediţie a “Festivalului tinereţii de la Amara” (Ialomiţa), desfăşurat în perioada 31 iulie - 03 august, Mihaela Runceanu susţine un recital. 
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 817 din 8 august 1986) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 1 cu piesa “Nu ştiu nici eu” (Gheorghe E. Marian). 
  • În perioada 27 - 31 august, după o lungă absenţă, Mihaela Runceanu revine pe scena Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’86”. Participă la la secţiunea "Creaţie", cu piesele “Cineva te iubeşte” (Al. Wilmany) şi “Voi ne-aţi promis cetăţi” (Horia Moculescu), cea din urmă fiind interpretată în duet cu Adrian Daminescu. Trei elevi ai Mihaelei Runceanu au făcut o bună impresie la secţiunea "Interpretare" a Festivalului. Aceştia sunt: Daniela Nicol (Premiul I), Doru Stelian (Premiul I) şi Amelia Ionaşcu.  
  • Figurează pe L.P.-urile "Melodii'85 - Dans (vol.1)", "Mamaia'86 (vol.3)", "Mamaia'86 (vol.4)" şi "Şlagăre, şlagăre".
  • În toamna acestui an, începe să cânte la barul - restaurant “Salonul spaniol” din Bucureşti. 
  • În cadrul celei de-a 20-a ediţii a popularului concurs TV "Şlagăre în devenire", ce are loc la Sala Radio din Bucureşti, participă cu piesa "Cântec de seară" (Ionel Bratu Voicescu/Virginia Dumitru), interpretată în duet cu Ioan Luchian Mihalea. Concursul este difuzat la TVR pe 13 decembrie 1986.
1987
  • În programul de Revelion al Televiziunii Române, participă, alături de alte mari vedete ale muzicii uşoare româneşti, la înregistrarea piesei “Deschideţi poarta soarelui” (Anton Şuteu). De asemenea, participă şi cu două clipuri ale pieselor “Zborul vântului” şi “E-adevărat, iubirea mea” (acesta din urmă nu a mai fost difuzat deoarece artista a avut o rochie decoltată).
  • Apar piesele: “Haide spune!”, “Iartă”, “Nu te ascunde”, “Să fim copii”, “Vom fi mereu”, "Pentru voi, muguri noi".   
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 839 din 10 ianuarie 1987) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu şi Ioan Luchian Mihalea obţin locul 3 cu piesa “Cântec de seară” (Ionel Bratu-Voicescu), piesă lansată în anul 1986.    
  • La Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară Românească “Melodii’86” (30 ianuarie - 01 februarie 1986), Mihaela Runceanu are un enorm succes cu piesa “De-ar fi să vii”, care obţine titlul de Laureată (piesa a a obţinut acest premiu ca şlagăr al anului 1986 după ce, la ediţia precedentă, a obţinut Premiul I la secţiunea “Muzică de dans în prime audiţie”). Tot la "Melodii'86", în afara concursului, interpretează, alături de alte mari vedete ale muzicii uşoare româneşti, piesa de mare succes “Deschideţi poarta soarelui” compusă de Anton Şuteu şi premiată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. 
  • Pe 12 martie, Mihaela Runceanu şi Adrian Daminescu  participă la o nouă ediţie a concursului “Cu mască fără mască” (realizator Simona Patraulea). În costume şi peruci de epocă, vor interpreta o arie de Mozart, Mihaela Runceanu la vioară şi Adrian Daminescu la violoncel. 
  • Piesa “Iartă” (Ion Cristinoiu / Roxana Popescu) ocupă locul II, la categoria "Melodia lunii aprilie", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei.
  • Piesa “Haide, spune!” (Viorel Gavrilă / Roxana Popescu) ocupă locul II, la categoria "Melodia lunii mai", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei.
  • Piesa “Să fim copii!” (Dinu Giurgiu / Dan V. Dumitriu) ocupă locul III, la categoria "Melodia lunii iunie", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei.  
  • În vara acestui an, cântă la barul “Paradis” din Jupiter. 
  • La cea de-a XX-a ediţie a “Festivalului tinereţii de la Amara” (Ialomiţa), desfăşurat în perioada 29 iulie - 02 august, Mihaela Runceanu susţine un recital. 
  • În perioada 26 - 30 august, participă la secţiunea "Creaţie" a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’87”, cu piesele “Dacă omul poate fi/Vom fi mereu” (Alexandru Simu), “Adevărul florilor” (Zoltan Boroş) şi “Să-nvingă dragostea” (Dan Pavelescu), cea din urmă fiind interpretată în duet cu George Nicolescu. La această ediţie a festivalului, opt elevi ai Mihaelei Runceanu participă la secţiunea de Interpretare.
  • Figurează pe LP-urile "Melodii'86 (vol.1)", "Melodii'86 (vol.4)", "Mamaia'87 (vol.2)", "Mamaia'87 (vol.3)" "Melodii'87 (vol.1)", "Melodii'87 (vol.2)", "Şlagăre, şlagăre"
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 876 din 25 septembrie 1987) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 5 cu piesa Să fim copii” (Dinu Giurgiu).
  • În  toamna acestui an şi până în primăvara anului 1989, cântă la barul restaurant al hotelului “Dorobanţi” din Bucureşti.
  • La începutul lunii decembrie, apare la Casa de discuri "Electrecord", primul album al Mihaelei Runceanu, intitulat “Mihaela Runceanu”. Artista este profund nemulţumită de faptul că discul are un tiraj mic (30.000 de exemplare). În februarie 1988, deoarece tot stocull se epuizase, albumul va fi reeditat.
  • Pe 12 decembrie, în cadrul celei de-a 21 -a ediţii a popularului concurs TV "Şlagăre în devenire", ce are loc la Sala Radio din Bucureşti, participă cu piesa "Baladă pentru flori" (Ionel Bratu Voicescu/George Ţărnea). Aranjamentul orchestral aparţine lui Eugen Mihăescu, liderul formaţiei "Krypton". La începutul anului 1988, Mihaela Runceanu va reînregistra la Electrecord această piesă cu un nou titlu - "Pentru voi, muguri noi". Piesa va deveni un mare succes. Concursul este difuzat la TVR pe 26 decembrie 1987. Din păcate, aceasta a fost ultima ediţie a concursului TV "Şlagăre în devenire". 
1988
  • Mihaela Runceanu participă în cadrul programului de Revelion al Televiziunii Române cu un colaj alcătuit din piesele “E-adevărat, iubirea mea”, “De-ar fi să vii”, “Nu, nu mai vreau să ştiu”, “Să fim copii”, “Haide, spune!”.
  • Apar piesele: "A doua zi", "Cât aş fi vrut să te chem", "Conga", “De câte ori îţi spun la revedere”.
  • Piesa “De câte ori îţi spun la evedere” (Marcel Dragomir / Roxana Popescu) ocupă locul II, la categoria "Melodia lunii ianuarie", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei. 
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 897 din 26 februarie 1988) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 2 cu piesa Să fim copii” (Dinu Giurgiu), care a reintrat in clasament în numărul 894 din 5 februarie 1988.
  • Pe 5 martie 1988, susţine un microrecital în spectacolul "Varietăţi ca-n filme", desfăşurat la Sala Polivalentă din Bucureşti. Spectacolul va fi difuzat la TVR, pe 9 aprilie 1988. Micorecitalul a fost filmat de către TVR, dar nu s-au difuzat decât nişte fragmente.
  • La Concursul de Creaţie de Muzică Uşoară Românească “Melodii’87” (11 - 13 martie 1988), participă cu piesele "Adevărul florilor" (Zoltan Boroş), “Iartă” (Ion Cristinoiu), Haide, spune” (V.Gavrilă) şi Să-nvingă dragostea” (Dan Pavelescu). Cea din urmă piesă, interpretată în duet cu George Nicolescu, este distinsă cu titlul de Laureată. În ultima seară a concursului, susţine un recital de mare succes fiind acompaniată la piesa "Iartă" de actorul Bogdan Stanoevici şi la "Haide, spune!" de grupul Stil”. Recitalul a fost filmat de către TVR, dar nu s-au difuzat decât nişte fragmente. Din păcate, aceasta a fost ultima ediţie a Concursului "Melodiile Anului".
  • La cea de-a VII-a ediţie a Concursului Cântecului pentru Tineret (15 - 17 aprilie 1988), ce are loc la Sala Radio din Bucureşti, Mihaela Runceanu, împreună cu un grup de elevi de la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, participă cu piesa “Toţi tinerii pot fi prieteni” (Marcel Dragomir). Piesa este distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 908 din 13 mai 1988) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 1 cu piesa De câte ori îţi spun la revedere” (Marcel Dragomir).  Mihaela va ramâne pe locul 1 timp de două săptămâni. 
  • Pe 28 mai, susţine un recital în cadrul Festivalului "Flori de Mai", desfăşurat la Călăraşi. 
  • În vara acestui an, cântă la barul “Internaţional” din Neptun.  
  • În perioada 31 august - 04 septembrie, artista participă la secţiunea "Creaţie" a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară "Mamaia’88”, cu piesele Acasă” (Dan Ardelean) şi Cât aş fi vrut să te chem” (Alexandru Willmany) – piesă distinsă cu Menţiune. În cadrul festivalului, susţine şi un recital de mare succes. Recitalul a fost filmat de către TVR, dar nu s-au difuzat decât nişte fragmente. Constantin Bruj şi Mădălina Manole, elevi ai Mihaelei Runceanu, se fac remarcaţi la acestă ediţie a Festivalului.
  • Figurează pe L.P.-urile "Mamaia'88 (vol.3)", "Mamaia'88 (vol.8)".
  • La Buzău, oraşul său natal, susţine un recital la Liceul de Muzică şi Arte Plastice, cu prilejul tradiţionalei Zile a Învăţătorului.
  • Piesa “A doua zi” (Dinu Gurgiu / Dan Verona) ocupă locul III, la categoria "Melodia lunii octombrie", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei.  
  • Datorită solicitărilor foarte dese pentru turnee şi spectacole, Mihaela Runceanu  se hotărăşte să-şi reducă din ore la  Şcoala Populară de Artă din Bucureşti.  Începând cu 6 noiembrie 1988, Mihaela îşi împarte norma cu binecunoscuta interpretă, textieră si profesoară, Viorela Filip. 
  • Piesa “Lumina din cuvânt” (Dani Constantin / Flavia Buref) ocupă locul I, la categoria "Melodia lunii noiembrie", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei. 
1989
  • Participă în programul de Revelion al Televiziunii Române cu un clip al piesei “Conga”.
  • Apar piesele: “Cântă iubirea”, “Clipe ce dor”, “Dacă totuşi vei pleca”, “Eu nu te-am uitat”, “Fericirea are chipul tău”.   
  • Pe 28 ianuarie, în cadrul rubricii "Autograf Muzical" a emisiunii TV "La sfârşit de săptămână" (TVR), prezintă în primă audiţie piesa “Clipe ce dor”, compusă de Eugen Mihăescu, liderul formaţiei Krypton, care o acompaniază la chitară. Eugen Mihăescu este şi orchestratorul mai multor piese din repertoriul Mihaelei (cum ar fi "Pentru voi, muguri noi").
  • Pe 30 ianuarie, susţine un recital plin de succes, în cadrul unei noi ediţii a concursului TV Steaua fără nume”, care are loc la Sala Radio. În cadrul concursului, au evoluat Denis Ştefănescu şi Anca Herciu, ambele fiind în etapa a II-a. Mihaela Runceanu este acompaniată de formaţia Cross din Tulcea şi, la piesa “Clipe ce dor”, de Eugen Mihăescu. În cadrul acestui recital, prezintă în primă audiţie "Eu nu te-am uitat", piesă din repertoriul formaţiei hard-rock Scorpions. Recitalul a fost filmat de către TVR, dar nu s-au difuzat decât nişte fragmente.
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 954 din 31 martie 1989) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 6 cu piesa Lumina din cuvânt” (Dani Constantin).  
  • Este trecută în cartea "Merdianele cântecului" (1989, Editura Muzicală), scrisă de muzicologul Daniela Caraman Fotea şi lansată la sfârşitul lunii martie. Cartea este o eniclopedie de muzică uşoară românească.
  • În acest an vocea Mihaelei Runceanu figurează pe coloana sonoră a filmului "Maria Mirabela in Tranzistoria" (regia: Ion Popescu Gopo ; muzica: Eugen Doga ; texte: Grigore Vieru). Mihaela Runceanu dublează vocea personajului Farazitina. Premiera filmului are loc pe 10 aprilie 1989.
  • Pe 20 mai, susţine un recital de mare succes in cadrul Concursului de Dans”, realizat de Titus Munteanu şi prezentat de Octavian Ursulescu, la Sala Polivalentă din Bucureşti. Recitalul a fost filmat de către TVR, dar nu s-au difuzat decât nişte fragmente. Din fericire, Mihaela Runceanu şi-a înregistrat din carul TV, toate recitalurile filmate (de la festivaluri şi concursuri precum "Mamaia", "Melodiile anului", "Steaua fără nume", etc.). Aceste recitaluri au rămas în arhiva video personală a Mihaelei Runceanu.
  • În luna iunie, Mihaela Runceanu şi Elena Cârstea cântă la restaurantul “Perla Mării” din Eforie Nord, fiind invitatele formaţiei "Epilog".
  • În Topul muzical, apărut în revista “Săptămâna” (numărul 964 din 9 iunie 1989) şi realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor, Mihaela Runceanu obţine locul 6 cu piesa Cât aş fi vrut să te chem” (Alexandru Willmany), piesă lansată în august 1988 la Festivalul de la Mamaia. 
  • Piesa “Fericirea are chipul tău” (Marcel Dragomir/Eugen Rotaru) ocupă locul I, la categoria "Melodia lunii iunie", în cadrul concursului radiofonic “Start melodii”, realizat de Titus Andrei. 
  • În vara acestui an, cântă la barul Hotelului “Internaţional” din Sinaia. 
  • La cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului tinereţii de la Amara” (Ialomiţa), desfăşurat în perioada 03 - 06 august, Mihaela Runceanu susţine un recital. 
  • În perioada 30 august - 03 septembrie, participă la secţiunea "Creaţie" a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară "Mamaia’89", cu piesele “Viers din inimă română” (Dragoş Nedelcu) şi “Pentru liniştea planetei” (Cornel Fugaru), cea din urmă prezentată în afara concursului şi interpretată alături de Mirela Voiculescu–Fugaru, Loredana Groza, Gabriel Cotabiţă şi Bogdan Bratu. Ovidiu Baciu şi Geanina Olaru, elevi al Mihaelei Ruceanu, obţin fiecare Premiul III la secţiunea "Interpretare” a Festivalului. La aceeaşi ediţie a Festivalului se lansează şi Adrian Enache, un alt elev al Mihaelei Runceanu, pe care aceasta îl remarcă în anul 1988 într-un spectacol şi îl sfătuieşte să se înscrie la Şcoala Populară de Artă. 
  • În lunile septembrie şi octombrie, Mihaela Runceanu figurează pe L.P.-urile "Mamaia'89 (vol. 4)", "Melodii de neuitat (vol.1)", "Melodii de neuitat (vol.2)". 
  • În seara zilei de 7 octombrie, TVR difuzează în primă audiţie un nou videoclip al Mihaelei Runceanu la piesa Cântă iubirea” (Zoltan Boroş / Eugen Dumitru), în cadrul emisiunii "Toamnă românească". Acesta este ultima înregistrare TV a Mihaelei Runceanu. 
  • În perioada 10–15 octombrie, aşa cum ne este relatat în cartea "Mihaela Runceanu - Un cântec ucis", scrisă de Nicolae Peneş, participă la cinci spectacole de la Sala Polivalentă din Bucureşti, organizate de Casa de Modă Venus”. La aceste spectacole mai evoluează şi Silvia Dumitrescu, Cornel Constantiniu, Loredana Groza şi alţii.  
  • Pe data de 23 octombrie, în cadrul unui turneu în Ardeal, susţine un spectacol plin de succes la Turda. Aceasta este ultimul turneu al Mihaelei Runceanu.  
  • Pe data de 28 octombrie, la Sala Radio din Bucureşti, participă la cele două spectacole Start Melodii89”, realizate de Titus Andrei. Primul spectacol a avut loc la ora 17:00 iar al doilea la 19:30. Mihaela Runceanu este capul de afiş al spectacolului. Alături de ea, au mai evoluat (în ordinea de pe afiş) Gabriel Cotabiţă, Silvia Dumitrescu, Gabriel Dorobanţu, Anca Ţurcaşiu, Victor Socaciu, Daniel Iordăchioaie, Marius Voicu, Lucia Bubulac. Spectacolele au fost prezentate de Titus Andrei şi Florian Lungu. Mihaela Runceanu a avut un succes fantastic, fiind bisată de două ori. De emoţie, aşa cum obişnuia să facă la concertele sale, va îngenunchia la aplauzele publicului. Acestea sunt ultimele spectacole susţinute de Mihaela Runceanu.
  • Pe 30 octombrie, după lungi aşteptări, apare la Electrecord cel de-al doilea album al Mihaelei Runceanu, intitulat Pentru voi, muguri noi”. În doar 2 zile vânzările discului ajung la o cotă fabuloasă. În această zi, conform povestirii unei admiratoare, Mihaela Runceanu merge la sediul TVR unde pregăteşte înregistrările pentru programul de Revelion. 
  • Pe 31 octombrie, merge la sediul Radiodifuziunii Române unde se întâlneşte cu Titus Andrei şi lucrează împreună mai bine de 3 ore în Cardex (Arhiva Radio), căutând negativele unor cântece pentru a lucra cu elevii săi. Ajunsă acasă, în jurul orei 19 -19:30, Mihaela telefonează părinţilor să le spună că, în sfârşit, i-a apărut discul mult aşteptat.   
  • Pe 1 noiembrie 1989, în jurul orei 1:00 a.m., Mihaela Runceanu este asasinată în garsoniera sa din Bucureşti situată pe Şoseaua Mihai Bravu. În după-amiaza acestei zile, artista trebuia să aibă un spectacol cu elevii săi, la Şcoala Populară de Artă.
  • În după-amiaza zilei de 4 noiembrie 1989, este înmormântată la cimitirul "Dumbrava” din Buzău. Zeci de mii de oameni au condus-o pe ultimul drum. În această zi, la TVR, în cadrul emisiunii "La sfârşit de săptămână", era programat un "Autograf Muzical", semnat Mihaela Runceanu, ce cuprindea piesele "De vei veni" (Octav Firulescu), "Eu n te-am uitat", "Fericirea are chipul tau" (Marcel Dragomir). Din cauza dispariţiei tragice a artistei, acest "Autograf Muzical", nu s-a mai difuzat.
  • Pe 7 noiembrie 1989, Mihaela Runceanu ar fi trebuit să susţină un spectacol la Buzău. Afişele promoţionale pentru spectacol au împodobit carul mortuar al artistei.
  • În perioada 12 - 17 noiembrie 1989, o parte din programul TV "Revelion'90" s-a filmat la Galeriile Comerciale "Omnia" din Ploieşti, unul dintre cele mai moderne centre comerciale din România, de la acea vreme. Mihaela Runceanu avea de filmat două piese. În timpul filmărilor, s-a dat banda audio cu piesele pe care Mihaela Runceanu trebuia să le interpreteze şi toţi artiştii şi spectatorii au ţinut un moment de reculegere. 
  • Dacă ar fi trăit, la sfârşitul lunii decembrie 1989, Mihaela Runceanu ar fi plecat într-un turneu în Marrakech (Regatul Maroc).

Post-mortem 
1990
  • În mai 1990 se naşte Fan-Club-ul Mihaela Runceanu, înfiinţat de ziaristul Mihai Bogatu. Primul Fan-Club din România. Cu această ocazie Mihai Bogatu publică broșura "Adevărul în cazul Mihaela Runceanu". Puteţi descărca această broşură la adresa http://reflectiimihaibogatu.blogspot.com/2009/04/adevarul-in-cazul-mihaela-runceanu-dupa.html.  
  • În perioada 23 octombrie 1990 – 29 ianuarie 1991, bisăptămânal, în ziarul "Senator” din Buzău, Nicolae Peneş publică sub genericul "Un monstru cu chip uman", aspecte de la procesul asasinului Mihaelei Runceanu.
1991
  • Apare cartea "Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu", scrisă de Nicolae Peneş. Cartea reuneşte laolaltă toate relatările procesului crimei care au apărut în ziarul "Senator” din Buzău.
  • Apare cartea "Mihaela Runceanu - Un cântec ucis", scrisă de Nicolae Peneş şi publicată la editura Monteoru.
  • În perioada 24 – 26 mai, la Buzău, are loc prima ediţie a Festivalul de muzică ușoară "Mihaela Runceanu".
  • Carmen Trandafir, elevă a Mihaelei Ruceanu, obţine Marele Premiu la secţiunea "Interpretare" a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară "Mamaia’91".
1993
  • Apare cartea "Viaţa şi moartea Mihaelei Runceanu” (o re-editare a cărţii „Mihaela Runceanu - Un cantec ucis”), scrisă de Nicolae Peneş şi publicată la Editura Divers Press din Bucureşti.
1999
  • Electrecord ansează albumul "Vom fi mereu" – o compilaţie cu 18 din cele mai mari succese ale Mihaelei Runceanu.
2004
  • Mihaela Runceanu este trecută în cartea "Alternative Pop-Dance" (Editura Humanitas Educaţional), realizată de Daniela Caraman Fotea şi Titus Andrei. Cartea este lansată pe 5 februarie, la Sala Radio din Bucureşti.
  • În luna noiembrie, Mihaela Runceanu a fost declarată post-mortem cetățean de onoare al municipiului Buzău. Distincţia a fost atribuită de consilierii locali. La şedinţa ordinară, acelaşi titlu a fost acordat altor 13 personalităţi. Printre ei se numără scriitorii Nicolae Peneş şi Radu Cârneci, muzeograful Valeriu Nicolescu, regizorul Nicolae Cabel şi jurnalistul Dumitru Ion Dincă. La propunerea grupului Opoziţiei din Consiliul Local, pe lista cetăţenilor de onoare ai oraşului Buzău a fost trecută şi regretata Mihaela Runceanu. Distincţia va fi oferită familiei Mihaelei Runceanu pe 11 aprilie 2005.
2007
  • Pe data de 10 decembrie, apare o ediţie de colecţie a “Jurnalului Naţional”, dedicată Mihaelei Runceanu. Ediâia este însoţită şi de un CD cu 20 de piese de succes ale artistei.
2008
  • În perioada 29-31 mai 2008, Festivalul Naţional de muzică Uşoară “Mihaela Runceanu” reînvie dupa o pauză de 5 ani şi este organizat de Agentia M-BODY MUSIC şi Asociaţia Pentru Calitatea Serviciilor în Showbiz din Romania – ACSSR, în parteneriat cu Casa de Cultură a Municipiului Buzău, Fundaţia Pentru Tineret Buzău şi în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Buzău.
2009
  • Cartea "Mihaelei Runceanu - Un cântec ucis", scrisă de Nicolae Peneş, este re-editată şi publicată la Editura Editgraph.
  • Cu ocazia comemorarii a 20 de ani de la disparitia solistei si profesoarei de canto muzica usoara Mihaela Runceanu, Asociatia Culturala Fan Club Mihaela Runceanu din Bucuresti a organizat in ziua de duminica, 1 noiembrie 2009, la Casa de Cultura a Studentilor (Grigore Preoteasa - Calea Plevnei nr. 61), manifestarea comemorativa intitulată "EU NU TE-AM UITAT". Spectacolul în sine a fost un omagiu adus Mihaelei Runceanu de nume cunoscute ale scenei muzicale si de fosti elevi ai ei, precum Amadeus, Maria Botta, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Daniel Iordachioaie, Viorela Filip, Miki, George Nicolescu, Andreea Runceanu şi Xenti Runceanu, Carmen Trandafir, dar si de solisti care s-au format in cadrul Fan Clubului precum  Catalin Magdalinis, Ioana Nanasi, Francesca Nistor, Corina Teodorescu si Aurel Toma.
2010
  • Pe 9 mai, Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti si Asociatia Culturala Fan Club Mihaela Runceanu au organizat concertul "Noi nu te-am uitat" dedicat zilei de nastere a Mihaelei Runceanu. A fost un regal muzical onorat de mari interpreti precum Gabriel Cotabiţă, Silvia Dumitrescu, Marina Florea, Catalin Magdalinis, George Nicolescu, Maria Radu, Andreea Runceanu şi Xenti Runceanu, Carmen Trandafir s.a.
  • În luna august apare la Electrecord albumul "Mihaela Runceanu & Roxana Popescu". Acest album a reunit 14 din piesele interpretate de Mihaela Runceanu şi Roxana Popescu, majoritatea pe versurile celei din urmă. 
  • Pe 4 noiembrie 2010, la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti a avut loc spectacolul "Pentru voi, muguri noi" dedicat Mihaelei Runceanu. Spectacolul a fost organizat de către Casa de Cultura a Studenţilor din Bucureşti şi Fan Clubul Mihaela Runceanu. Spectacolul a fost un succes. Au participat Trupa Amadeus, Minodora Dedis, Radu Ion, Cătălin Magdalinis, Vlad Miriță, Irina Popa, Andreea şi Xenti Runceanu, Ioana Sandu, Alina Sorescu, Marian Stere. Aurel Toma etc. Momentele de vârf ale spectacolului au fost apariţia Stelei Enache şi recitalurile extraordinare susţinute de Corina Chiriac şi Silvia Dumitrescu.




Bibliografie: 
Bogatu, Mihai: Adevărul în cazul Mihaela Runceanu, Editată de Fan Clubul Mihaela Runceanu, 1990. 
Caraman – Fotea, Diana: Meridianele cântecului, Bucureşti, Editura Muzicală, 1989.
Caraman – Fotea, Diana; Andrei, Titus: Alternative Pop Dance, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003.
Colecţiile revistelor "Litoral", "Informaţia Bucureştiului", "Săptămâna", "Scînteia tineretului", "Programul Radio-TV", consultate la Biblioteca Judeţeană "I.N. Roman", Constanţa.
Ediţia de colecţie a "Jurnalului Naţional" din 10.12.2007.
Peneş, Nicolae: Viaţa şi moartea Mihaelei Runceanu, Bucureşti, Editura Divers Press, 1993.
Peneş, Nicolae: Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu, 1991.